Tristeţea de a fi trăit într-un secol comunist iunie 16, 2011
Posted by ingerdemon in De-ale carnavalului.trackback
Nu am viză de reşedinţă în Chişinău. Şi duminică n-am să pot merge la vot.
N-am vrut să scriu despre politică şi despre campanie, deși începusem vreo două articole, care au ajuns să se prăfuiască prin calculator.
Nu vreau să mă contopesc cu zecile de nume care acum pe ultima sută de metri răcnesc prin tot internetul – Salvați Chișinăul de comuniști! Nu vreau să le reproșez nimic.
Nu vreau să dau note celor doi candidați la primăria capitalei. Nu-mi place nici unul.
Nu-mi place situația creată de cei din AIE. Nu-mi plac isteriile, dar cel mai mult nu-mi place că încă suntem comuniști.
Și suntem comuniști nu din cauza că avem un partid comunist, dar din cauza că gândim și ne comportăm în stil comunist pe toate segmentele. Nu e în domeniu în țara asta unde să nu fi rămas idei comuniste.
Politică, presă, sistem judecătoresc, ecomonie, finanțe – totul e comunist. Societate comunistă. Oameni comuniști. Și luni, indiferent cine n-ar cîștiga alegerile, vom avea o capitală europeană comunistă. Și nu doar pentru că Consiliul municipal e mai mult de jumătate comunist. Cealaltă jumătate e îndeajuns de comunistă.
E trist, încă mai trăiesc într-un stat comunist.
Frumoasa postarea!!!!!!!!!!!!!!!