Publicarea cheltuielilor publice în baza de date BOOST – praf în ochi şi management defectuos al resurselor financiare

Ministerul Finanţelor anunţă cu fast că a lansat baza de date a cheltuielilor publice în cadrul proiectului BOOST. Astfel Republica Moldova a devenit prima ţară din lume care oferă acces detaliat la asemenea bază de date, asigurând o transparenţă sporită în ceea ce priveşte eficiența cheltuielilor publice. Proiectul BOOST este inițiat de Banca Mondială la solicitarea Ministerului Finanțelor. Detalii despre utilizarea bazei de date gasiţi aici.

Informaţia difuzată de autorităţi conţine în ea 2 minciuni:
1. una mică – nu suntem prima ţară care îşi publică chetuielile, şi asta o confirmă şi Filat la întîlnirea cu vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru regiunea Europei şi Asiei Centrale, Philippe le Houerou. Citez: „Referindu-se la proiectul “E-guvernare”, Vladimir Filat a menţionat că Moldova este a 16-a ţară din lume care implementează iniţiativa „date deschise” (acces la datele guvernamentale cu caracter public) alături de asemenea state ca SUA, Marea Britanie, Suedia, Austria, Australia, Noua Zeelandă.” Plus, SUA din 2007 are un proiect http://www.usaspending.gov/ , adevărat cu mult mai avansat decît ce propune Ministerul Finanţelor, care şi aşa obligă toate instituţiile să publice rapoartele cheltuielilor anual pe site.

2. minciuna cea mare constă în crearea unei iluzii de transparenţă de către guvernarea noastră. La acest punct am să încerc să dau mai multe detalii. Toate guvernele, de regulă, îşi fac publice cheltuielile. La noi se face publicarea anuală a rapoartelor pe cheltuieli. Al doilea moment, constă în faptul că planificarea chetuielilor se prevede în legea cu privire la bugetul, care poate avea ulterior modificări la jumătate de an. Problema constă în faptul că societatea civilă nu participă în acest proces de planificare a cheltuielilor. Având o economie săracă noi folosim un model bazat pe priorităţi, în comparaţie cu alte ţări, care, la nivel de administraţii locale, cetăţenii pot planifica bugetul. Spre exemplu, în Brazilia este un oraş în care 50% din buget este planificat de către cetăţeni. Chiar dacă noi avem un buget public şi cheltuielile fiind publice, însă nu avem mecanisme eficace de monitorizare a acestora. Prin această bază de date, lansată de Ministerul Finanţelor, se încearcă a mima acest mecanism de monitorizare a cheltuielilor banilor publici, pentru că oricum noi publicam aceste date şi pînă a apărea BOOST, dar cum se făcea spălare de bani, aşa şi va continua să se facă, chiar dacă se va raporta nu o dată pe an, ci la finalul unui exerciţiu financiar. Atîta timp cît nu a creat un mecanism viabil de monitorizare a chetuielilor banilor publici, nicio bază de date nu ne va fi de folos.

Uite cam aşa cheltuim noi banii Băncii Mondiale pe baze de date, care, de facto, nu ne ajută la nimic. În schimb, avem titluri „tari” pentru ştiri ;).